Aceeași limbă
Recunoaștem unitatea lingvistică. Nu inventăm o separare artificială și nu negăm felul în care alții își numesc limba.
Apărăm dreptul moldovenilor de a-și numi limba moldovenească. Refuzăm monopolul asupra unei moșteniri comune.
01 / Poziția noastră
Dacă două comunități împărtășesc o valoare, niciuna nu-i poate confisca celeilalte numele, memoria sau dreptul de a se recunoaște în ea.
Recunoaștem unitatea lingvistică. Nu inventăm o separare artificială și nu negăm felul în care alții își numesc limba.
Moldovenii au dreptul să numească această limbă moldovenească — un nume istoric și o alegere identitară vie.
Limba, ia, bucatele și tradițiile pot fi comune. Nicio țară nu capătă drept exclusiv asupra lor.
Identitatea nu este o eroare de terminologie.
Este dreptul unei comunități de a spune „noi”.Miza denumirii
Disputa nu se oprește întotdeauna la vocabular. În unele discursuri unioniste, denumirea exclusivă „limba română” este asociată cu teze despre identitate, istorie și viitorul statului. Asocierea trebuie analizată critic: nu este o consecință necesară a lingvisticii și nici un destin politic.
Austria are germana drept limbă oficială și rămîne o națiune și un stat distinct. Tot astfel, denumirea „română” nu face inevitabilă dispariția Moldovei, iar denumirea „moldovenească” nu cere inventarea unei alte limbi. Miza noastră este libertatea numelui și felul în care el este folosit politic.
Disputa privește dacă numele moldovenesc este acceptat ca alegere legitimă.
Unele poziții extind clasificarea limbii asupra felului în care trebuie numiți oamenii.
O narațiune poate integra Moldova în „Istoria Românilor” sau îi poate păstra propria perspectivă.
Tema unirii poate fi argumentată politic, dar nu rezultă automat din clasificarea limbii.
„Dacă limba, poporul și istoria sînt toate ale altui centru, la ce ne mai trebuie statul lui Ștefan?”
Este o exagerare ironică menită să testeze o retorică, nu o predicție despre dispariția inevitabilă a statului.
Numele moldovenesc păstrează continuitatea unei comunități politice. Apărarea lui ține de autenticitate, respect democratic și legitimitatea Republicii Moldova ca stat independent și suveran — nu numai de terminologie.
Din 2023, rețeaua de transport al gazelor este operată de Vestmoldtransgaz, filială a Transgaz România, în baza unui contract de locațiune — nu a unei vînzări. Orice vînzare, concesiune sau transfer de operare a infrastructurii strategice merită control public și un mandat democratic clar.
Investiția, interconectarea sau cooperarea cu România nu anulează prin ele însele suveranitatea. Întrebarea legitimă este cine decide, în ce condiții și cu ce răspundere.
Contractul explicat de ANRE
02 / Patrimoniul comun
Nicio țară nu poate avea copyright asupra unei valori crescute de mai multe comunități. Apropierea nu obligă la absorbție, iar asemănarea nu desființează numele local.
Nu poate fi impusă doar formula „ie romînească” dacă moldovenii au purtat, cusut și transmis aceeași haină și aleg s-o numească ie moldovenească.
Tot astfel, unitatea științifică a limbii nu acordă altui stat dreptul de a-i impune Moldovei o singură denumire identitară.
O formă răspîndită regional poate fi trăită și numită moldovenească fără pretenție de exclusivitate.
O familie muzicală comună nu șterge vocea, memoria și denumirea pe care i le dă fiecare comunitate.
Același dans poate uni mai multe regiuni fără ca una dintre ele să devină proprietara tradiției.
Circulația obiceiului peste hotare confirmă patrimoniul împărtășit, nu obligația unui singur nume național.
Rombul, pomul vieții și motivele solare capătă sens local prin meșterii și familiile care le transmit.
Sarmalele, mămăliga și colacii pot fi comuni vecinilor și, în același timp, parte vie a culturii moldovenești.
03 / Diagnosticul proiectului
O majoritate demografică poate rămîne tăcută, în timp ce o elită bine organizată ocupă instituțiile care numesc limba, istoria și cultura tuturor.
O elită naționalistă romînească, minoritară în raport cu identitatea declarată a populației, a dobîndit puterea de a prezenta propria identitate drept normă pentru toți. Majoritatea moldovenească, adesea inertă politic, este împinsă să se creadă o eroare istorică ce trebuie corectată prin școală și instituții.
Disciplina obligatorie poartă și în proiectul curricular din 2026 denumirea „Istoria Romînilor și Universală”. Proiectul nostru o consideră o anomalie fără echivalent justificabil într-un stat multietnic cu majoritate moldovenească.
Vezi curriculumul MECLegea nr. 52/2023 a substituit denumirea limbii în mai multe articole ale Constituției printr-o lege organică, nu prin procedura clasică de revizuire. Curtea a menținut rezultatul în 2024; opinii separate au contestat însă procedura.
„Mutilare juridică” este calificarea civică a acestui proiect. Hotărîrea majoritară a Curții Constituționale confirmă textul actual; noi contestăm legitimitatea procedeului și efectul său asupra libertății identitare.
Educația transmite cunoaștere. Poate transmite și o ierarhie identitară.
Teza proiectului este că, după independență, pîrghiile identitare ale școlii au rămas în mare măsură sub influența unei elite românocentrice. Numele disciplinei, programa, manualul și examenul pot face o opțiune ideologică să pară adevăr unic.
Consiliul pentru Egalitate a calificat denumirea „Istoria Romînilor” drept discriminare directă.
Ministerul a contestat concluzia, iar proiectul curricular din 2026 păstrează denumirea disputată.
Majoritatea declarată moldovenească și copiii celorlalte etnii rămîn sub o etichetă care evidențiază o singură etnie.
Profesorul poate explica un manual. Familia, arhiva și conștiința ne ajută să-l judecăm.
Deschide dosarul educației04 / Memorie documentată
Arhiva documentară adună mențiuni istorice ale glotonimului. Ele nu rezolvă singure dezbaterea de azi, dar demontează afirmația că numele ar fi apărut în secolul XX.
O mărturie consemnată la Wittenberg vorbește despre pregătirea tiparului celor patru Evanghelii în limba moldovenească.
Formula atribuită cronicii lui Grigore Ureche arată că glotonimul circula cu secole înaintea apariției Uniunii Sovietice.
Titlul asociat lui Miron Costin — „Despre limba moldovenească sau românească” — păstrează tocmai pluralitatea denumirii.
Amfilohie Hotiniul folosește explicit denumirea într-un titlu de carte tipărit cu mult înaintea epocii sovietice.
Limba moldovenească și limba română reprezintă aceeași limbă. Diferă numai denumirea pe care comunități diferite o dau acestei limbi comune.
05 / Repere
Nu construim un cult al personalității. Alegem repere pentru acțiune.
A condus Moldova ca subiect politic, nu ca anexă. Pentru noi, este simbolul continuității, răspunderii și puterii de a apăra țara cu resurse limitate.
Citește reperul istoric„Denumirea limbii unui stat este o chestiune care ține exclusiv de poporul acelei țări.”
În 2008, a recunoscut explicit unitatea limbii și, în același timp, dreptul Moldovei de a-i păstra numele moldovenesc. Această distincție rămîne un model de claritate.
Discursul relatat în 2008Eliberarea de o tutelă nu înseamnă acceptarea alteia.
În 2003 a publicat Dicționar moldovenesc-românesc, reunind aproximativ 19.000 de cuvinte și sensuri moldovenești. Este și o lucrare de cercetare lexicografică, deși metodele și concluziile ei au fost contestate. Dicționarul nu inventează moldovenismul și nu îl importă din URSS; formulează contemporan o conștiință autohtonă, neagresivă și mai veche decît statul sovietic. În lectura noastră, este și o reacție la substituirea tutelei după 1991. Tutela sovietică era în primul rînd imperial-administrativă: favoriza rusa drept limbă comună, dar recunoștea oficial naționalitatea și glotonimul moldovenesc. Independența nu a adus autonomie identitară deplină, fiind urmată de presiunea unei norme românocentrice, orientate spre București, care contestă tocmai legitimitatea acestor nume. Lucrarea refuză cererea ca moldovenii să-și trateze vocabularul drept abatere, iar identitatea drept eroare și transformă limba într-un instrument al conștiinței naționale.
Citește ediția din 2003„Sîntem pe calea dispariției ca popor.”
Din discursurile sale preluăm întrebarea centrală: poate supraviețui statul dacă cetățenii sînt învățați să considere propria identitate o rușine sau o eroare?
„Dreptul de a fi moldovan”„Enciclopedia în care numim lucrurile moldovenește.”
O enciclopedie construită împreună, pentru ca locurile, oamenii, istoria și cultura Moldovei să fie descrise prin propriile lor nume. Participă cu articole, surse și corecturi.
Participă la enciclopedieStatalitate · instituții · limbă · memorie
„Cauza moldovenească” nu a arătat la fel în toate secolele. Pentru un domn a însemnat independență, hotare și instituții; pentru un cărturar — numirea țării, păstrarea memoriei și accesul oamenilor la carte în limba pe care o înțelegeau.
Nu le atribuim retroactiv tuturor un moldovenism doctrinar modern. Îi includem pentru contribuția verificabilă la existența Moldovei ca subiect politic, cultural și istoric.
Întemeiere
A desprins Moldova de dominația coroanei ungare și este recunoscut drept întemeietor al statului moldovenesc independent. El reprezintă începutul voinței politice proprii.
Verifică reperulInstituții
Cancelaria domnească, politica externă și primii bani ai Țării Moldovei au dat statului instrumente concrete. Suveranitatea a devenit vizibilă și în document, și în moneda de fiecare zi.
Verifică reperulContinuitate
A adus stabilitate și prosperitate, a întărit administrația, apărarea și organizarea religioasă. Domnia sa arată că apărarea Moldovei înseamnă și instituții durabile, nu numai război.
Verifică reperulApărare și cultură
A urmărit consolidarea autorității centrale, a căutat alianțe împotriva expansiunii otomane și a susținut arta moldovenească. În el vedem ambiția Moldovei de a rămîne subiect politic regional.
Verifică reperulȘcoală, tipar, lege
În vremea sa au fost întemeiate Academia Vasiliană și prima tipografie din Moldova, iar Pravila din 1646 a devenit primul cod moldovenesc tipărit de legi. Cultura și dreptul au primit infrastructură proprie.
Verifică reperulCartea pentru comunitate
A fost figura centrală a Cazaniei din 1643, prima carte tipărită în Moldova. Prin el, cuvîntul destinat oamenilor de aici a intrat într-o cultură publică a cărții.
Verifică reperulNumele limbii
Letopisețul său a făcut din Moldova subiectul propriei istorii. Formula „Pentru limba noastră moldovenească” păstrează o autodenumire documentată cu mult înaintea epocii sovietice.
Verifică reperulIstorie și glotonim
A scris despre neamul moldovenilor și a folosit formula „limba moldovenească sau românească”. Cele două nume apar împreună, fără ca numele moldovenesc să fie tratat drept eroare.
Verifică reperulLimbă de carte
A tipărit cărți de cult pentru cititorii Moldovei și a devenit unul dintre marii întemeietori ai poeziei culte din acest spațiu. Limba oamenilor a căpătat autoritate în biserică și în carte.
Verifică reperulMemorie vie
A continuat Letopisețul Țării Moldovei și a adunat tradiții orale în „O samă de cuvinte”. A păstrat memoria țării nu doar prin acte, ci și prin poveștile transmise între generații.
Verifică reperulMoldova în știința europeană
În „Descrierea Moldovei” studiază limba și scrierea locuitorilor țării ca parte a unei prezentări enciclopedice a Moldovei. Nu tratăm formula „limba moldovenilor” drept dovadă automată a glotonimului exact „limba moldovenească”.
Verifică reperulȘtiință în limba țării
A tipărit manuale de geografie și fizică „pre limba moldovenească” în 1795–1796. Titlurile sale arată că glotonimul putea numi și limba științei cu peste un secol înaintea sovietelor.
Verifică reperul06 / Întrebări directe
Poziția noastră nu are nevoie să nege știința, istoria altora sau libertatea individuală. Cere doar ca aceeași libertate să fie acordată și moldovenilor.
Și noi pornim de la aceeași premisă. Clasificarea lingvistică și numele prin care o comunitate își recunoaște limba sînt două întrebări diferite. Unitatea limbii nu anulează libertatea autodenumirii.
Nu. Denumirea este documentată cu secole înainte de 1917. Politicile sovietice au instrumentalizat-o în anumite perioade, dar utilizarea politică ulterioară nu poate șterge istoria anterioară și alegerea contemporană.
Nu. Fiecare persoană este liberă să se declare cum dorește și să-și numească limba după propria conștiință. Noi cerem exact aceeași libertate pentru moldoveni — fără corectare, ridiculizare sau sancțiune instituțională.
Fiindcă patrimoniul comun nu funcționează ca proprietatea exclusivă. O ie poate fi moldovenească și poate avea rude culturale peste hotare. La fel, o limbă comună poate purta denumiri identitare diferite.
07 / Surse și legături utile
Referințe documentare și eseuri despre identitatea moldovenească.
↗ 02Istorie, personalități, cultură și actualitate din perspectivă moldovenească.
↗ 03Date oficiale despre etnia și limba declarate liber la recensămînt.
↗ 04Hotărîrea, argumentele contestării și opiniile separate privind Legea nr. 52/2023.
↗ 05 / BlogEseul lui Vasile Stati leagă denumirea limbii de continuitatea poporului și a statului. Este un text polemic; citatele și afirmațiile sale trebuie verificate separat.
↗Formațiunile de mai jos au publicat poziții în apărarea statalității, identității, Istoriei Moldovei ori a denumirii „limba moldovenească”. Legătura duce la pagina oficială și, separat, la o poziție verificabilă pe această temă.
Identitatea și limba moldovenească sînt teme explicite ale programului și publicațiilor sale.
Publică teze despre educație patriotică, continuitatea statalității și denumirea limbii.
Susține public denumirea „limba moldovenească”, statalitatea și predarea Istoriei Moldovei.
A contestat înlocuirea denumirii limbii și publică materiale în apărarea glotonimului moldovenesc.
Listarea arată o convergență pe tema identitară, nu o adeziune a proiectului la întregul program al vreunui partid. Cititorul este încurajat să verifice fiecare poziție și să judece singur.
08 / Inițiative civice
Un gest mic, repetat de multe persoane, face identitatea vizibilă. Dacă susții inițiativa, afișează explicit „Moldovenească” în selectorul de limbă și folosește abrevierea vizibilă „MD”, nu o etichetă care îți neagă alegerea.
În meniu, în subsolul paginii și în lista limbilor disponibile.
MD · MoldoveneascăPoți folosi și o adresă simplă precum /md/ pentru versiunea moldovenească.
/md · md · molUtilizează „/md” și „md”/„mol”/„moldovenească” pentru a codifica denumirea limbii (pînă nu restabilim normele ISO, în intern poți utiliza „ro-MD”).
Articolul 3 din Legea nr. 344/1994 enumeră limbile moldovenească, găgăuză și rusă drept limbi oficiale ale Găgăuziei.
Verifică legeaConstituția administrației de facto acordă statut oficial limbilor moldovenească, rusă și ucraineană. Menționarea acestui fapt nu înseamnă recunoașterea separării regiunii de Republica Moldova.
Referința Curții ConstituționaleArticolul 13 adoptat în 1994 prevedea „limba moldovenească, funcționînd pe baza grafiei latine”. Textul consolidat actual a fost schimbat. Proiectul nostru contestă legalitatea metodei din 2023, dar nu ascunde existența textului oficial actual.
Citește textul constituțional originarIdentitatea devine mai greu de ignorat cînd opinia privată capătă o semnătură publică. Citește integral fiecare text și susține-l dacă te reprezintă.
Sprijină inițiativa de păstrare și recunoaștere publică a glotonimului ales de moldoveni pentru propria limbă.
Citește și semnează petițiaSusține cererea ca istoria Moldovei să nu fie eclipsată de un titlu etnic exclusiv și ca elevii țării să primească o narațiune comună, în care se pot regăsi toți.
Citește și semnează petițiaPetițiile sînt găzduite de o platformă terță. Verifică textul și condițiile de confidențialitate înainte de a-ți transmite datele.
O colecție de texte, mărturii și documente despre limba moldovenească și memoria istorică a Moldovei. Citiți critic, comparați izvoarele și păstrați ce poate fi verificat.
Un manifest pentru o identitate liberă
Respectăm numele ales de alții. Cerem același respect pentru numele ales de noi.
Recitește manifestul